Prima pagină

Descrierea economiei sârbe

 

Economia Serbiei este în deplină dezvoltare și restructurare în același timp. Trecerea de la economia centralizată la economia de piață se derulează treptat, precum și reforma administrației publice.

PIB-ul estimat al Serbiei în 2016 a fost de 43,9 miliarde USD:

Comerțul exterior este componenta cea mai dinamică a economiei Serbiei, astfel în 2016, Conform înregistrărilor pe secțiuni SITC, se remarcă cele mai însemnate ponderi la exporturile următoarelor produse:

  • Mașini și vehicule de transport 29,6%,
  • Produse manufacturate 20,5%,
  • Produse agroalimentare 18,9%,

La importuri se remarcă bunurile din secțiunile următoare cu ponderile cele mai importante în totalul importurilor:

  • mașini și vehicule de transport 25,9%,
  • produse manufacturate 17,2%,
  • produse ale industriei chimice 14%,
  • produse minerale 8,8%,

Partenerii principali ai comerțului exterior sârb sunt țările europene. Exporturile pe piața unică UE reprezintă 66,1% din totalul exporturilor, iar importurile din UE au atins 63,1% din totalul importurilor. Piețele țărilor europene extra UE reprezintă 26,7% din totalul exporturilor și 18% din totalul importurilor.

În concluzie, totalul exporturilor sârbe pe piețele europene reprezintă 92,8% din totalul exporturilor, iar la importuri 81,1% din totalul importurilor provin din țările europene.

La importuri se observă cantitatea relativ ridicată a bunurilor provenite din Orientul îndepărtat (13%) și Orientul mijlociu (14,9%).

Topul țărilor partenere la exporturi și ponderea exporturilor se prezintă astfel: Italia 14,6%, Germania 13%, Bosnia și Herțegovina 8,3%, România 5,7%, Federația Rusă 5,3%.

Topul țărilor partenere la importuri și ponderile aferente sunt: Germania 12,9%, Italia 10,3%, China 8,3%, Federația Rusă 7,8%, Ungaria 4,6%.

În topul țărilor partenere ale Serbiei la comerțul exterior total România ocupă locul 6, după Germania, Italia, Federatia Rusă, Bosnia și Herțegovina și China.

 

Date macro economice

Datoria externă a Serbiei, la sfârșitul anului 2016, a fost în jur de 72% din PIB.

Balanța de plăți la sfârșitul anului 2016 indică un cont curent deficitar 4% din PIB.

Deficitul bugetar la sfârșitul anului 2016 a fost de 1,9% din PIB.

Rata monedei de referință a Băncii Naționale Sârbe la sfârșitul anului 2016 a fost de 4,00%, rata de schimb a monedei naționale fluctuând în jurul valorii de 122 dinari pentru un euro.

Investițiile străine directe la sfârșitul anului 2016 au totalizat 1,9  miliarde euro.

Rata șomajului la sfârșitul anului 2016, conform Institutului de Statistică al Serbiei a fost de 13,5%, salariul net mediu pe economie a fost de 381 euro, iar rata de ocupare 45%.

Cele mai complexe probleme cu care se confruntă Serbia sunt finanțarea dezvoltării economiei, implicit din resurse externe, respectiv și deficitul energetic, fiind dependentă în proporție de 66% de resurse energetice externe.

 

Industria

Cele mai importante companii din industrie sunt deținute de stat. Printre acestea se numără Compania Naționala de Electricitate (EPS) cu 31.569 de angajați, care printr-un sistem integrat deține minele de cărbune, hidrocentrale, termocentrale, centrale electrice de producere a energiei termice, rețeaua de distribuție a energiei electrice. Aproximativ 70% din energia electrică este produsă în termocentrale care utilizează cărbune din producția internă, din minele Kolubara si Kostolac (lignit). Strategia de dezvoltare a sectorului energetic prevede eficientizarea producției actuale și dezvoltarea energiilor verzi.

Câteva din cele mai importante domenii și companii sunt:

  • NIS (Industria Petrolului din Serbia) cu 7629 de angajați,  la care acționar majoritar este Gazprom cu 56,6%.
  • Srbjagas având 3011 de angajați, companie care integrează producția, transportul și distribuția de gaze, asigurând 1/6 din consumul intern din resurse interne.
  • Telekom Serbia cu 13.000 de angajați, în curs de privatizare,
  • Combinatul siderurgic din Smederevo: este cel mai important producător din sud estul Europei de produse metalurgice privatizat prin parteneriat strategic cu chinezii.
  • Zastava- Fiat este centrala industrială de autoturisme din Kragujevac, fiind cel mai mare exportator de bunuri produse în Serbia.
  • Complexul metalurgic din Bor: conține activitățile primare de minerit și prelucrarea minereurilor de cupru in cantități importante la nivel regional. De asemenea, există proiecte de dezvoltare a exploatării minereurilor de bor, fosfați, zirconiu, zeoliți etc.
  • Compania de produse de materiale de construcții din Kikinda este în continuă dezvoltare, exportând cărămizi și țigle și în România.

 

Agricultura

Agricultura reprezintă o ramură economică deosebit de importantă. 55% din suprafața Serbiei este pământ agricol, 27% păduri. Câmpiile din Voivodina, Pomoravlje, Posavina, Tamnava si Leskovac oferă condiții favorabile pentru cultivarea cerealelor si legumelor. In zonele de deal se cultivă fructe, vița de vie și se cresc animale (oi și vite).

Circa 26% din populație se ocupă cu agricultură.

La sfârșitul anului 2016, produsele agro alimentare exportate reprezintă 17,3% din totalul exporturilor.

În prim plan

Actualitatea ambasadei

Vizită de lucru la Oficiul pentru Drepturile Omului și ale Minorităților Naționale - 3 octombrie 2019

04.10.2019

La data de 3 octombrie 2019, Ambasadorul român în Republica Serbia, Excelența Sa Oana Cristina Popa a realizat o vizită de lucru la Oficiul pentru…

Ziua Europeană a Limbilor, Belgrad 26.09.2019

27.09.2019

Ambasada României în Republica Serbia (SR) a participat la o nouă ediție a Zilei Europene a Limbilor, eveniment care s-a desfășurat în capitala SR.…

Recital Constantin Chiriac

27.09.2019

Ambasadorul României în Republica Serbia (SR), Excelența Sa Oana Cristina Popa, a sprijinit organizarea recitalului “Domnul și frate Eminescu”, în…